O vedere mai bună cu o nouă pereche de ochelari.

VEDERE MAI BUNĂ: Ce anume ați observat în legătură cu pacienta?

Dirk Siemsen: Când am discutat despre istoricul său medical, a pomenit despre dureri de cap frecvente. De asemenea, am observat că își înclina capul într-o anumită parte când se concentra asupra panourilor oftalmologice din camera de refracție. Adesea simțea că suferă de efectul de strălucire orbitoare și era foarte sensibilă la lumină în timpul zilei.

La fel ca pentru toți pacienții noștri, i-am verificat vederea binoculară, adică modul în care ochii ei lucrau împreună. Am folosit i.Polatest și diferitele teste cu care acesta este dotat. La început, pacienta a văzut testele noastre 3D numai într-o dimensiune. Ochiul dominant a preluat conducerea. Imaginea nu era proiectată corect de ambii ochi pe aceeași poziție pe retină. Când acestea se suprapuneau, cele două imagini de pe retină păreau să aibă diferite înălțimi. Creierul pacientei nu putea interpreta această imagine în 3D. Era aplatizată și unidimensională.

VEDERE MAI BUNĂ: Nu privim cu toții drept înainte?

Dirk Siemsen: Cu toții suntem diferiți, iar aceasta înseamnă că ochii noștri nu privesc întotdeauna drept înainte așa cum ar trebui. Vă dau un exemplu: pentru o persoană care poartă ochelari, ambii ochi privesc ușor înspre exterior atunci când se deplasează. Aceasta înseamnă că ochiul dominant al persoanei respective - toată lumea are un ochi dominant - folosește mușchiul pentru a se poziționa astfel încât să privească drept înainte. Ochiul care este dominat se adaptează la această situație. Imaginea generată de cei doi ochi nu este una optimă, însă creierul nostru o convertește astfel încât să pară corectă. Aceasta nu este o problemă pentru toată lumea, însă, pentru numeroase persoane, pe termen lung cauzează oboseală. Optimizând lentilele ochelarilor pentru interacțiunea dintre cei doi ochi, putem menține performanța vizuală a pacientului la un nivel ridicat și putem reduce efortul. Gândiți-vă la asta: dacă o lentilă pentru vederea binoculară este necorespunzător corectată cu doar 0,25 dioptrii, aceasta poate însemna o reducere a performanței vizuale de până la 30%. Iată de ce trebuie să lucrăm cu precizie și să verificăm interacțiunea celor doi ochi corectați pentru fiecare ajustare a dioptriilor din timpul refracției. Dacă fac o modificare la ochiul stâng, aceasta va afecta și ochiul drept...

VEDERE MAI BUNĂ: De ce anume suferea pacienta dumneavoastră?

Dirk Siemsen: În cazul ei, era vorba de ceea ce noi numim abatere verticală. Ochii săi nu se bucurau de o vedere optimă atunci când privea drept înainte, nu doar când privea dintr-o parte ci și când privea de sus. Acest lucru a cauzat pacientului probleme pe termen lung. Iar ea nu avea lentilele potrivite care să compenseze pentru acest defect. I-am atenuat stresul vizual prin încorporarea de prisme în lentile care să-i corecteze afecţiunea, cunoscută drept heteroforie asociată.

VEDERE MAI BUNĂ: Este posibil ca heteroforia asociată să fi fost o problemă timp de 30 de ani?

Dirk Siemsen: Modul în care sunt proiectați ochii și lungimea mușchilor din ochi, toate acestea sunt preprogramate genetic - și sunt ereditare. Copiii și tinerii adulți încă pot compensa pentru anumite deficiențe. Însă această abilitate se diminuează pe măsură ce îmbătrânim, precum și în timpul perioadelor stresante din viață. Uneori ați putea observa acest efort - sub forma durerilor de cap ori a tensiunilor musculare - însă aceste simptome dispar și nu devin din nou perceptibile până la o vârstă înaintată.

VEDERE MAI BUNĂ: Experții au opinii diferite cu privire la modul în care poate fi corectată heteroforia asociată. Care este motivul pentru aceasta? Unii dintre ei chiar atenționează că am putea deveni „dependenți” de purtarea de ochelari cu lentile prismatice.

Dirk Siemsen: Așa este. Cel mai important lucru pentru mine este să ajutăm pacientul. Iar în cazul acestei paciente, am reușit să o ajutăm. În acest caz, durerile sale de cap recurente au dispărut după o perioadă de acomodare de două săptămâni, la fel și sentimentul neliniștitor că ochelarii ei nu erau adecvați în toate situațiile. Sensibilitatea ei la lumină în timpul zilei s-ar redus simțitor. Chiar m-a întrebat dacă acum va fi dependentă de ochelarii săi. Răspunsul a fost simplu. I-am spus că dacă alege să nu poarte acești ochelari, vederea ei va fi ca înainte. Ce altceva aș fi putut spune?

VEDERE MAI BUNĂ: Ce este important pentru dumneavoastră, în munca dumneavoastră ca optician? Cum ați rezuma totul?

Dirk Siemsen: Mai întâi de toate, suntem interesați de nevoile vizuale specifice ale fiecărui pacient în parte. Facem tot ceea ce ne stă în putință pentru a le menține performanța vizuală la un nivel ridicat și, dacă este nevoie, pentru a diminua efortul ochilor lor. Prin urmare, discutăm pe îndelete cu pacientul despre istoricul său medical, alocăm suficient timp pentru efectuarea refracției și pentru consilierea pacienților noștri după ce aceștia și-au achiziționat ochelarii.