Clipire, plâns şi vederea de stele
Ce face ochii aşa speciali
Clipim, plângem şi vedem "stele" - dar de ce reacţionează aşa ochii noştri? De ce clipim? Ce rol joacă retina? De ce lăcrimează ochii noştri? Cum diferă lacrimile de tristeţe de cele de durere? Ştiaţi că experţii pot diagnostica bolile doar privindu-vă în ochi? VEDERE MAI BUNĂ studiază de ce sunt ochii aşa speciali.
Retina - senzorul nostru vizual şi o oglindă pentru sănătate
Retina are diferite funcţii cheie, şi are şi răspunsul pentru ce vedem uneori "stele" după ce ne ridicăm prea rapid sau strănutăm puternic.
Deci ce se întâmplă când vedem "stele", şi de ce? Cea mai frecventă cauză este o scădere bruscă a tensiunii sangvine. Orice mişcare bruscă aşa cum este ridicatul rapid sau strănutul puternic trimite sângele dinspre cap spre restul corpului. Până la stabilizarea tensiunii, creierul şi ochii sunt temporar lipsite de sânge şi oxigen. Acest lucru împiedică funcţionarea normală a retinei, iar aceasta transmite informaţia respectivă către creier. De aceea vedeţi impulsurile caracteristice ca lumini sau "stele". Dacă lipsa de oxigen persistă, atunci corpul trece în etapa următoare în care celulele fotoreceptoare din retină încetează transmiterea de informaţii către creier. Aceea este etapa în care totul devine negru. În mod normal, vederea este restabilită rapid deoarece simptomele dispar imediat ce sângele reîncepe să circule normal.
Ochii noştri conţin multe alte componente importante în afară de retină.
Dacă tot discutăm de fluxul de sânge, enervantul efect de "ochi roşii" pe care îl vedeţi în fotografii arată cât sânge curge de obicei prin retină. Efectul de ochi roşii este produse de iluminarea sângelui din retină de blitzul camerei, acesta devenind vizibil. Acest lucru se întâmplă când blitzul este reflectat direct înapoi de pe retină pe lentila camerei.
Ştiaţi...? Structura vaselor de sânge din ochii noştri poate ajuta oftalmologii să observe semnele timpurii ale unor anumite boli în timpul examinării ochilor. Mai multe informaţii...
Important: Dacă vedeţi frecvent "stele" sau prezentaţi orice formă de vedere afectată, asiguraţi verificarea simptomelor de către un oftalmolog pentru a elimina orice probleme grave. În unele cazuri, aceste simptome pot fi produse de o boală sau ca efect secundar al drogurilor.
De ce clipim?
Clipitul are un scop foarte simplu şi practic. Pentru a preveni uscarea corneei, care se află în faţa ochiului, pleoapele noastre distribuie fluidul lacrimal pe suprafaţa ochiului pentru a o menţine umedă de câte ori clipim, un lucru pe care îl facem de obicei de 15 la 20 de ori pe minut.
Ştiaţi...? Ritmul clipitului variază de la o persoană la alta. U nou născut clipeşte doar de circa două ori pe minut, iar o persoană care este emoţionată sau tensionată poate clipi de până la 50 de ori pe minut. Frecvenţa noastră de clipire se schimbă atunci când citim sau ne uităm la televizor, scăzând la circa şapte ori pe minut.
Lucru interesant: Ştiaţi că atunci când clipim creierul nostru blochează percepţia vizuală pentru o fracţiune de secundă? Astfel putem să evităm observarea pauzelor iritante din vedere şi să acordăm creierului o pauză!
Multiplele beneficii ale plânsului
Persoanele plâng de frică, tristeţe, furie, bucurie, simpatie, disperare, durere sau doar pentru că au ceva în ochi, pe scurt, pentru o mulţime de motive în afară de tristeţe. Dar de ce a dezvoltat corpul nostru această funcţie? Cercetătorii nu sunt complet siguri.
Un lucru cu care sunt de acord este că "lacrimile reflexe", cele ce apar atunci când avem ceva în ochi, au în mod clar o funcţie de curăţare. Fluidul lacrimal este proiectat pentru îndepărtarea iritantului de pe ochi cât mai rapid posibil iar când acesta este îndepărtat lacrimile se opresc.
Lucrurile devin complicate când este vorba de lacrimi emoţionale, cele plânse atunci când simţim emoţii ca tristeţea sau bucuria. Oamenii sunt singurele creaturi care prezintă acest tip de plâns. Savanţii încă nu ştiu care este scopul lor, deşi există două teorii principale. Prima este că plânsul este un mod al corpului de a se proteja prin eliberarea stresului şi eliminarea substanţelor nocive prin fluidul lacrimal. În acest context psihologii se referă la un efect cathartic (din cuvântul grec pentru "curăţare"). A doua teorie priveşte plânsul ca o formă de comunicaţie şi comportament social pe care o folosim pentru exprimarea eficientă a sentimentelor noastre către alţii. În esenţă putem comunica emoţiile mult mai intens dacă sunt exprimate nu doar prin cuvinte ci şi prin lacrimi. Mai exact semnalăm că avem nevoie de ajutor. Acest lucru declanşează simpatie în persoanele din jurul nostru şi cresc şansele noastre de a primi asistenţă şi suport.
Ştiaţi...? Lacrimile produse de emoţii au o compoziţie chimică diferită comparativ cu lacrimile reflexe. Lacrimile emoţionale conţin semnificativ mai multe proteine, mangan, calciu şi potasiu şi de asemenea serotonină, un hormon al "plăcerii". Mai mult, lacrimile femeilor includ de multe ori prolactină, un hormon responsabil pentru producerea laptelui. Iar aceasta nu este singura diferenţă între bărbaţi şi femei: Femeile plâng mai des, până la 64 de ori pe an, în timp ce bărbaţii plâng de obicei de până la 17 ori pe an.
Fluidul lacrimal are o gamă largă de funcţii diferite:
- Asigură oxigenarea ochilor.
- Previne uscarea ochilor şi are rolul de "lubrifiant" pentru pleoape.
- Elimină iritanţii şi particulele străine de pe ochi.
- Conţine anticorpi (imunoglobuline) ce luptă cu patogenii pătrunşi în ochi.
- Conţine substanţa antibacteriană lizozimă (la fel ca saliva).
- Hrăneşte corneea.
Puteţi vedea semnele timpurii ale bolilor prin examinarea ochilor oamenilor?
Da! Ochii roşii sau umflaţi, pierderea bruscă a vederii, mici noduli pe pleoape sunt doar câteva exemple de semnale oferite de ochi ce pot indica o boală ascunsă. Nici o altă parte a corpului nu permite unui doctor să ne vadă vasele de sânge atât de direct. De aceea primele semne de boli ca reumatismul, diabetul şi scleroza multiplă apar de multe ori în ochi sub forma sângerărilor sau afecţiunilor vasculare.
Există anumite caracteristici distincte ale altor boli ce pot fi observate în ochi.
- De exemplu, micile nodule galbene pe pleoape sunt inofensive, dar acestea pot fi un semn de colesterol ridicat şi trebuie să fie întotdeauna verificate de un medic.
- Dacă vederea unei persoane se deteriorează foarte rapid, poate fi un simptom de scleroză multiplă (MS). La persoanele ce suferă de MS, sistemul imunitar atacă fibrele nervoase din ochi. Acest lucru duce de obicei la un nerv optic inflamat ce poate duce ulterior la o vedere afectată şi o percepere slabă a culorilor şi de asemenea reducerea câmpului vizual.
- Apariţia bruscă a unei deteriorări vizuale pronunţate poate fi produsă, în cazuri foarte rare, de o tumoare a ochiului.
- Un pacient cu ochii bulbucaţi şi dificultăţi în mişcarea ochilor poate suferi de boala Graves, o boală autoimună a tiroidei.
- Ochii roşii sau injectaţi sunt de obicei rezultatul unei inflamări sau iritării inofensive. Aceştia pot totuşi indica şi o afecţiune reumatică. Dacă ochii roşii sunt însoţiţi de lacrimi, vedere afectată sau durere, atunci este important să consultaţi un doctor.
- Dacă zona ochilor se umflă des, acest lucru poate arăta o afecţiune a rinichilor.
- Ţesutul conjunctiv galben poate fi în unele cazuri un semn de hepatită. Acesta este cazul când ficatul nu mai poate procesa bilirubina ducând la decolorarea ţesutului conjunctiv.
Flocoanele din câmpul vizual - sunt normale?
Flocoanele sunt observabile în special când vă uitaţi la un fundal luminos cum ar fi cerul albastru sau un perete alb. Aceste mici puncte mobile ce par să urmeze direcţia privirii sunt numite tehnic opacităţi vitreene. Acestea sunt mai uşor observabile la anumite ore din zi, şi mai puţin vizibile la altele. Aproape fiecare persoană se va confrunta cu ele la un moment dat, şi în majoritatea cazurilor acestea nu afectează vederea. Acestea sunt produse de schimbările datorate vârstei pentru corpul vitros al ochiului, ce se separă de retină şi se reduce odată cu vârsta. Persoanele mioape observă de obicei flocoanele mai frecvent şi mai devreme deoarece globul ocular este mai lung.
Orice persoană care observă un număr mare de pete negre ce se mişcă lent în sus trebuie să viziteze un oftalmolog deoarece în unele cazuri acest lucru poate indica o sângerare în corpul vitros (hemoragie vitroasă), care reprezintă o afecţiune serioasă.
Sfaturi şi tratamente de la profesionişti trebuie căutate imediat dacă observaţi orice fel de afectare vizuală cum ar fi vederea difuză, contururi neclare, contrast slab, pete gri sau negre în câmpul central al vederii, linii zimţate sau distorsionate, sau o sensibilitate sporită la strălucire.
Ce este "punctul orb" din ochi? Şi care este cauza sa?
Atât ochiul drept cât şi cel stâng au un punct orb care este partea câmpului nostru vizual care nu este percepută. Acesta este locul din câmpul vizual unde nu există celule fotoreceptoare. Motivul pentru care putem totuşi vedea totul şi nu observăm nici un fel de "gaură" este compensarea în creier a punctului orb folosind informaţiile de la celălalt ochi. Aflaţi mai multe…
De ce există uneori zvâcniri ale pleoapelor?
Zvâcnirile sau spasmele pleoapelor pot dura ore sau zile, şi pot produce neplăceri şi afecta calitatea vieţii persoanelor. Majoritatea zvâcnirilor ochilor sunt complet inofensive şi sunt produse în general de factori ca stresul, oboseala ochilor, sau lipsa de somn. Aceste spasme temporare dispar de obicei singure. Când acestea continuă este uneori util să vă relaxaţi ochiul prin acoperirea cu o pânză înmuiată în apă caldă sau închiderea ochiului şi masarea uşoară a pleoapei.
Important: În cazuri rare, de exemplu când spasmele continuă chiar după măsurile de relaxare oculară, această stare poate indica o deficienţă minerală o infecţie sau afecţiune. Consultaţi un oftalmolog dacă aveţi îndoieli.
Profilul meu vizual
Definiţi-vă acum profilul vizual şi găsiţi soluţia potrivită pentru dumneavoastră.
Găsiți un optician ZEISS în apropierea dumneavoastră